Uncategorized

Escort-bucharest.ro sau cum isi fac artistii datoria in zilele acestea

Artistul este obisnuit cu baile de multime. Lumea danseaza si bate din palme dupa cum canta el. Este a saptea zi de izolare si petrec pe escort-bucharest.ro cel putin o ora pe zi sa imi clatesc ochii. Sa nu credeti ca viata de artist este usoara, adica “floare la ureche”, cum spune romanul sau ”o bucata de prajitura”, dupa cum spune englezul. Lumea care te aclama astazi, te poate renege ca artist maine, fiindca nu intelege ca si tu ai dreptul sa clachezi. In plus, oricat de mult te-ar durea sufletul, in calitate de artist esti obligat sa urci pe scena si sa evoluezi pentru cei care te-au platit.

Pe un canal media, o actrita cunoscuta posteza filmulete in care recita sublim poeme triste despre lume si viata, sa ne faca sa intelegem sensul incercarilor. De la ea aflu despre ingerul negru vazut cum patrundea prin ziduri si pereti de un poet care a revolutionat lirica noastra. Eul liric l-a chemat sa bea un pahar de vin rosu impreuna, iar ingerul i-a indeplinit dorinta.

-Acesta este cadoul meu pentru dumneavoastra, a spus ea la sfarsit, mai ales ca nu ma mai duc la teatru! Aceasta este menirea artistului.

Multi isi inteleg menirea in aceasta perioada, chiar si carcotasii de serviciu. O interpreta a facut deja un cantecel despre cat este de salvator statul acasa. Imi plac oamenii care se mobilizeaza in caz de nenorocire si se fac utili.
Dar exista si indivizi carora nimic nu le convine. Daca nu era starea de urgenta, de ce se tergiverseaza atat de mult, daca s-a decretat stare de urgenta, de ce ni se iau din libertati.
Din pacate, mai stiu pe cineva care cand ma loveam sau ma durea, fiindca eram bolnava, nu gasea altceva de facut decat sa ma certe, ca nu am fost prevazatoare.

Sa ne unim, oameni! Impreuna ne va fi mult mai usor.Un schimb de cuvinte frumoase, un gest frumos valoreaz mult in aceste momente.

Nimanui nu ii face cinste statutul de critic de serviciu.

Cand Pamantul sufera, durerea lui se rasfrange asupra noastra. Buzele lui arse de sete inseamna compromitarea recoltei si sa nu uitam ca hrana noastra de baza este painea cea de toate zilele. Cand se taie masiv padurile, se produc alunecari de teren si inundatii care ne afecteaza pe toti. Noxele care sunt raspandite in atmosfera ne otravesc putin cate putin.

In vremurile de rascruce, realizam ca nimic nu va mai fi ca inainte. Asa am inteles eu din prima zi de scoala. Din acel moment am inteles ca timpul de joaca imi este diminuata si ca responsabilittile apasa pe umerii mei. Cu timpul, prevestirile mi s-au adeverit. Gimnaziul, liceul, facultatea au reprezentat ani de renuntari si de eforturi sustinute sa obtin cunostintele necesare si diplomele care sa le ateste. Au fost momente de cumpana, cand ma temeam ca nu voi tine minte atatea informatii variate si vaste si ca nu voi face fata examenelor. Ma intreb daca si momentele pe care le traim acum nu ar trebui sa ne puna pe ganduri si sa ne faca mai atenti fata de mediu.
E primavara, iara primavara, o primavara dupa toamna, fiindca iarna trecuta nu a fost iarna. Timpul isi toarce fuiorul, iar noi trebuie sa tinem pasul cu el orice ar fi.

Artistii apar din ce in ce mai des la televizor. Ei poarta masti si sunt optimisti si ne dau sfaturi bune. Toti oamenii de incredere din tara aceasta ies pe posturi sa ne asigure ca totul va fi bine.
Important este insa si ce fac eu. Folosesc timpul constructiv si ma simt implinita. Imi pare rau de faptul ca oamenii nu mai pot socializa, dar nu trebuie sa fortez norocul. Exista si parerologi care exagereaza. Un ziarist care zice-se a revolutionat presa noastra prin stirea-poveste se arata iritat ca nu ni se dau masti, sa iesim pe strada cu ele. Un medic care este in linia intai de la inceputul pandemiei il pune elegant la punct:

-Il admir pe domnul X ca ziarist, dar nu il admir ca medic. Ma dezamageste profund ca un om ca dumnealui, care ar trebui sa indemne populatia la lucruri serioase vorbeste de iesitul in strada si de sarutul prin masti! Oare nu este mai bine sa lase medicii sa vorbeasca?

Iata o replica eleganta, usturatoare si realista in acelasi timp. Daca nu esti in valtoarea incendiului pare usor sa dai sfaturi de pe margine.
E un prilej bun sa observi caracterul oamenilor, in special al celor cunoscuti sau lipsa lor de caracter. Unii au impresia ca notorietatea trecuta le permite orice.
Din cand in cand printre informatiile veridice sunt strecurate dezinformari, iar oamenii care nu pot sa discearna se simt pierduti.

Operele literare studiate in scoala m-au invatat ca trebuie sa tinem fruntea sus si sa nu ne declaram invinsi de nimic. Avem resursele necesare si vom reusi.
Sunt medici care nu se mai duc acasa si care au dormit in spitale. Ei muncesc zi si noapte si sunt expusi virusilor.

Oamenii recunoscatori ii aplauda si le adreseaza cuvinte de multumire, in timp ce criticii de serviciu nu au de spus decat:

-La ce atatea laude adresate doctorilor? Ei si-au ales profesia! Nu i-a obligat nimeni.
Este trista scindarea sociala in ceste momente de aceea in fata nenorocirii este ideal ca oamenii sa fie uniti si fiecare sa fac tot ce este mai bine pentru sine si pentru semeni.

Transmite-mi un Mesaj !

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.